Mi s-a reprosat ca sunt caustic. Pe de-o parte. Pe de alta, ca ma ascund in spatele frazelor. Evident, de catre cei care nu se ascund in spatele frazelor, ci, barbateste, iau lumea in piept si "spun ce au de spus in fata".
Si ca sa fac pe plac adeptilor lui "ba pula" rostit inspre subalterni, copii, cersetori, o sa incerc sa fiu mai pedelisto-basesciano-havalian si sa trimit metafora pe pustii. Du-te dracului, metafora!
Despre ce voiam sa vorbesc? Aaa, despre Universitatea "1 Aprilie", cum au numit-o patibularii ei dusmani, care au asimilat, in suficienta lor, maretia binejustificata a acestei institutii unei grandomanii gratuite sau unei glume proaste.
Carevasazica am avut parte si de o "mare defilare". De prisos sa mai spun ca putina modestie in plus nu ar strica pentru corifeii numitului asezamant. Inutil sa insist si asupra faptului ca gestul mi se pare de o bravada ieftina, ca e lipsit de originalitate si ca a fost legitimat in chip elucubrant, conferind acestei defilari nuante grotesti. Pe alocuri. Oricum, sunt convins ca la anul se va face din nou. Si pentru ca vreau de data asta sa fiu pragmatic, iata cateva sugestii, cateva probleme ce ar trebui solutionate pana la defilarea de anul viitor:
1. Interventia asupra profilelor de hi5 ale angajatilor prestigioasei universitati. Flirtul cu studentii sa fie nominalizat intre principiile promovate de universitate: dinamism, performanta, onestitate intelectuala, bla-bla, flirt pe hi5 (al tinerelor asistente "cinashe" cu studenti in flacari). Totul e relativ, cum zicea Einstein saracul. Dupa ce ti se intoarce stomacul pe dos in fata unei poze a domnisoarei X, sub care troneaza textul "nui asa ca sunt sexi?" (si te uiti ca tampitul o jumatate de ora fara sa reperezi ce e asa sexy si de ce se inflacareaza junii studiosi care pun "comenturi"), chestiunea iti apare chiar simpatica. Acuma serios, ar trebui ca departamentul literelor sa intervina intru corectarea gramaticala a textelor. S-ar putea tine si cateva seminarii pentru angajati pe aceasta tema.
2. Iar serios, profesorii ar trebui sa nu mai intre in polemici cu studentii pe infostud.ro... credeti-ma pe cuvant de data asta, nu da bine!
3. Domnul acela maruntel,mustacios, carunt si cu multe titluri, de trebuie sa respiri de trei ori pana ii rostesti intreaga titulatura, sa ia un bolovan in gura in timpul lecturarilor de spiciuri de pe foaie! Lectiile de dictie probabil nu mai prind la varsta dumnealui. Sau poate se doreste branduirea universitatii in formula "singura universitate din tara cu rector balbait!" Nu m-ar mira ca fruntasii prestigiosului for sa faca un titlu de glorie si din asta.
4. Mai sunt necesare cateva interventii de ordin deontologic, in sensul ca angajatilor universitatii ar trebui sa li se explice ca e imoral si partial ilegal sa faca afaceri cu studentii prin intermediul propriilor firme sau intreprinderi, profitand de statutul lor de cadre. Nu e ok ca Y angajat sa racoleze studente pe la barul lu' Voichita (parca s-a schimbat acum) si apoi sa le duca prin santuri pentru a le face poze cum se preling lasciv pe zidurile cetatii Vauban (recent imbratisate), usurandu-le in acelasi timp de o gramada de bani, ca respectivul se tine artist si arta se plateste. Nu e ok nici ca studentii sa plateasca serviciile altor angajati pentru cursuri festive si alte sindrofii, constand in baloane cu heliu, artificii, lumanari, coliva etc. Totul la preturi piperate. Stiu ca traim in tara in care daca te duci la spital medicul te cheama dupa-masa la cabinetul lui particular, dar uneori trebuie sa ne intrebam daca asta e normalitatea.
5. Corpul profesoral (plus auxiliarii) sa participe in intregime la defilare, investmantat in robe. S-ar scuti aplicarea traditionalului "e voluntar, da' dupa aia facem liste cu absentii, imputa-le-as sufletu'".
6. Din nou serios, ca problema e spinoasa, ar trebui facuta o ancheta in privinta profesorilor care intretin relatii sexuale cu studentii. Sunt lucruri care se stiu de ani de zile, dar la ascuns gunoiul sub pres nu ne intrece nimeni. Macar daca "idilele" astea s-ar desfasura normal, dupa reteta zambet-glumita-dialog-floare-plimbare-cina-domiciliu-orgasm multiplu... Dar aici e pe baza de presiune, santaj, amenintari, frica. Chestii urate, dom'le...
7. La banchetele, party-urile, chefurile la care participa profesori de la universitate, sa fie interzisa capturarea de sunete si imagini, statice sau in miscare. Youtube-ul sa fie denuntat cu furie academica.
8. Centrandu-si numele pe momentul de la 1 Decembrie 1918, Universitatea ar trebui sa ia masuri pentru a spori numarul studentilor, si chiar angajatilor, care stiu unde se afla Sala Unirii. Indiciu: nu e departe.
9. Celor care eructeaza pe holurile universitatii si invoca diferite organe genitale sa li se puna in vedere nedepasirea unui prag rezonabil de decibeli.
10. Aria de "selectie" a studentilor sa fie stabilita odata pentru totdeauna la Cugir si Apuseni. Sunt total dezorientat cand un student imi spune ca provine din nu stiu ce sat de pe langa Simeria.
11. Cel putin jumatate din totalul secretarelor au nevoie de: o felie de lamaie; otet; apa plata; o cola; chibrite stinse intr-un pahar cu apa; o juma' de coniac; un det de tuica; un barbat.
12. Eliminarea nepotismului din institutie. Treptat, ca daca s-ar aplica dintr-o data ar ramane universitatea fara angajati.
Am obosit. Va urma!
marți, 2 iunie 2009
duminică, 31 mai 2009
MISA facut greata!
Recordibus apulensis puerilus est! Gregorian Bivolaru nu doarme! Spirala s-a facut cerc instelat!
La cateva zile dupa ce s-a constatat primul caz de gripa porcina in Romania, albaiulienii comit gesturi sinucigase. Daca virusul isi facea prezenta prin zona aia golita de inspiratie si trecea din expectoratie in respiratie prin tot cercul ala aproximativ dar schizofrenoid?!
Ce record de toata jena! 9.578 de oameni ce se presupune ca detin simtire, minte si corazon redusi la stadiul de marionete! Imbratisarea cetatii my ass! Aia stateau ca niste ovi-caprine dezorientate, aratau a sir in devalmasie. Care erau valorile comune, principiile, gandurile, faptele care au catalizat acea imbratisare?! Pai daca se aduna peluza Barcelonei spulbera recordul asta infantil! Si acolo putem vorbi si de un ideal comun, de ceva care sa genereze o imbratisare in adevaratul sens al cuvantului: microbul! O imbratisare presupune anumite motivatii care sa o provoace, e un efect care porneste de la o cauza cu profil ferice. Tot privirile alea tampe, dezorientate, fade se vedeau la tot pasul. 90% din oamenii aia nu erau in clar de ce se afla acolo si erau acolo pentru ca nu sunt capabili sa fie in alta parte, desi si-ar dori-o. Si lasati-ma cu ideea asta elucubranta ca prostimea aia dorea sa imbratiseze cetatea si valorile ei, ca mi se face rau! Nu e vorba decat de reclama mascata pentru intreprinderea alora cu traseul fortificatiilor, ca sa il poata reinvesti pe Irinel Columbeanu cavaler templier!
Pe moment, un gand criminal m-a strafulgerat: mi-as fi dorit ca cetatea sa se transforme intr-un vagin imens, cu dinti de crocodil in dreptul santurilor, si sa ii/ne inghita hulpav pe toti, imbratisatii sau astia gura-casca (am vazut eu intr-un film japonez chestia asta, nici macar nu sunt un bolnav original!). Dupa aia mi-am dat seama ca de fapt cei care realizau lantul erau de fapt intr-o proportie covarsitoare elevi nevinovati adusi impotriva vointei lor acolo sau, in tot cazul, nu din propria lor initiativa. Dupa aia m-a apucat repulsia de mine insumi, ca nu am stat sa rup lantul cand trecea ala cu omologarea. Sa ma fi aruncat cu bicicleta in multimea sirului, sa imi iau capace dupa aceea dar recordul sa nu se omologheze! Dar mi-a fost frica. Sunt un las!
Dupa aia am aflat cine e creierul si sistemul nervos al operatiunii, ubicuu marilor lucrari de pe plaiuri regionale, cel ce este si ne transcende pe toti: nimeni alt decat Mihai Coser, omul-curcubeu, gigantul plenitudinilor si certitudinilor, vectorul lucid al perfectiunii, sampanizant, literaturizabil, stihial, Cel ce ne grupeaza, galvanizatorul, geniul descins cot la cot cu multimea recunoscatoare, Omul ce supraveghea faraonic buna intrupare a imbratisarii, cu mintea-i caroiata de revelatii si flash-uri, rafinat, voluptos, cu constiinta proximitatii calamitatii ce va sa ne cuprinda in cazul ca El pleaca in Canada sa pastoreasca si pe acolo, improscand cu inteligenta Sa lirico-tehnocrata la tot pasul, informal si filosofic, chintesiantializand, desfacandu-Si in fasii si refacandu-Si in conglomerate expresivitatea estetica (si dandu-ne peste nas la fiecare grimasa noua, clevetitorilor austeri la minte si la trup, ce frizam patologicul cu agonia criticii noastre aberante si malefice, regurgitata in puseuri anarhiste si vituperative), adulmecand noi aglutinari de topos, ierarhizandu-ne prioritatile noastre de ignoranti, bulversand si emotionand constiinte, imbelsugandu-i pe toti cu propriul lui Eu. Atunci m-am intrebat: in definitiv, ce este sublimul? Si mi-am dat seama ca tocmai am avut revelatia Lui. Si am conchis: cautarile mele de cai verzi pe pereti roz au luat sfarsit. In cel mai mov mod cu putinta. Sunt bizon si sunt negru.
La cateva zile dupa ce s-a constatat primul caz de gripa porcina in Romania, albaiulienii comit gesturi sinucigase. Daca virusul isi facea prezenta prin zona aia golita de inspiratie si trecea din expectoratie in respiratie prin tot cercul ala aproximativ dar schizofrenoid?!
Ce record de toata jena! 9.578 de oameni ce se presupune ca detin simtire, minte si corazon redusi la stadiul de marionete! Imbratisarea cetatii my ass! Aia stateau ca niste ovi-caprine dezorientate, aratau a sir in devalmasie. Care erau valorile comune, principiile, gandurile, faptele care au catalizat acea imbratisare?! Pai daca se aduna peluza Barcelonei spulbera recordul asta infantil! Si acolo putem vorbi si de un ideal comun, de ceva care sa genereze o imbratisare in adevaratul sens al cuvantului: microbul! O imbratisare presupune anumite motivatii care sa o provoace, e un efect care porneste de la o cauza cu profil ferice. Tot privirile alea tampe, dezorientate, fade se vedeau la tot pasul. 90% din oamenii aia nu erau in clar de ce se afla acolo si erau acolo pentru ca nu sunt capabili sa fie in alta parte, desi si-ar dori-o. Si lasati-ma cu ideea asta elucubranta ca prostimea aia dorea sa imbratiseze cetatea si valorile ei, ca mi se face rau! Nu e vorba decat de reclama mascata pentru intreprinderea alora cu traseul fortificatiilor, ca sa il poata reinvesti pe Irinel Columbeanu cavaler templier!
Pe moment, un gand criminal m-a strafulgerat: mi-as fi dorit ca cetatea sa se transforme intr-un vagin imens, cu dinti de crocodil in dreptul santurilor, si sa ii/ne inghita hulpav pe toti, imbratisatii sau astia gura-casca (am vazut eu intr-un film japonez chestia asta, nici macar nu sunt un bolnav original!). Dupa aia mi-am dat seama ca de fapt cei care realizau lantul erau de fapt intr-o proportie covarsitoare elevi nevinovati adusi impotriva vointei lor acolo sau, in tot cazul, nu din propria lor initiativa. Dupa aia m-a apucat repulsia de mine insumi, ca nu am stat sa rup lantul cand trecea ala cu omologarea. Sa ma fi aruncat cu bicicleta in multimea sirului, sa imi iau capace dupa aceea dar recordul sa nu se omologheze! Dar mi-a fost frica. Sunt un las!
Dupa aia am aflat cine e creierul si sistemul nervos al operatiunii, ubicuu marilor lucrari de pe plaiuri regionale, cel ce este si ne transcende pe toti: nimeni alt decat Mihai Coser, omul-curcubeu, gigantul plenitudinilor si certitudinilor, vectorul lucid al perfectiunii, sampanizant, literaturizabil, stihial, Cel ce ne grupeaza, galvanizatorul, geniul descins cot la cot cu multimea recunoscatoare, Omul ce supraveghea faraonic buna intrupare a imbratisarii, cu mintea-i caroiata de revelatii si flash-uri, rafinat, voluptos, cu constiinta proximitatii calamitatii ce va sa ne cuprinda in cazul ca El pleaca in Canada sa pastoreasca si pe acolo, improscand cu inteligenta Sa lirico-tehnocrata la tot pasul, informal si filosofic, chintesiantializand, desfacandu-Si in fasii si refacandu-Si in conglomerate expresivitatea estetica (si dandu-ne peste nas la fiecare grimasa noua, clevetitorilor austeri la minte si la trup, ce frizam patologicul cu agonia criticii noastre aberante si malefice, regurgitata in puseuri anarhiste si vituperative), adulmecand noi aglutinari de topos, ierarhizandu-ne prioritatile noastre de ignoranti, bulversand si emotionand constiinte, imbelsugandu-i pe toti cu propriul lui Eu. Atunci m-am intrebat: in definitiv, ce este sublimul? Si mi-am dat seama ca tocmai am avut revelatia Lui. Si am conchis: cautarile mele de cai verzi pe pereti roz au luat sfarsit. In cel mai mov mod cu putinta. Sunt bizon si sunt negru.
marți, 12 mai 2009
Updatare
Ce s-a mai intamplat in ultima vreme prin scumpa noastra urbisoara si prin pestritele medii academice in care ne invartim dar nu respiram? Nu de alta, da' uneori miroase. Acut. Sau statut.
Deci l-au prins pe "Partenie". Un lucru bun. Da sa il prinda de tot! Oricum, socheaza numele de cod. E unic in prostia lui. Urmeaza "Avram". Adica asa speram.
Deci l-au prins pe "Partenie". Un lucru bun. Da sa il prinda de tot! Oricum, socheaza numele de cod. E unic in prostia lui. Urmeaza "Avram". Adica asa speram.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)